Prin Cipru – filmari razlete

Mar 11, 2011 | 0 comments | cipru, larnaka, limassol, paphos

Sunt de acord ca nu poti sa tragi niste concluzii pertinente dupa doar cateva zile sau ore de vizitat un oras, asa cum nu trebuie sa te pripesti cu concluzii despre un om dupa ce abia ai schimbat cateva vorbe cu el, iar principiul acesta se aplica in mai toate aspectele vietii. Insa intotdeauna putem vorbi despre o prima impresie, care poate da tonul unui sentiment legat de un anumit loc, un om, o melodie, o carte, o mancare.

In februarie am calatorit cateva zile in Cipru, unde am alergat si semimaratonul despre care povesteam anterior. A fost prima mea vizita acolo, oarecum neprogramata, pentru ca daca nu exista aceasta actiune de grup organizata de Ro Club Maraton, probabil ca as fi calatorit prin alte tari, nu neaparat Cipru.

Cand am plecat din Romania, la noi era un frig de iti inghetau oasele; acolo a trebuit sa imi scot de urgenta geaca si puloverul. Primavara incepuse de mult si de fapt nici nu stiu daca a fost iarna.

Am vizitat trei orase – Limassol (unde a avut loc concursul), Paphos si Larnaka. Toate sunt pe coasta de sud-est a Mediteranei. Larnaka si Paphos au aeroport, iar Limassol se afla cam la jumatatea distantei dintre ele.

Ca sa fiu sincer, mare lucru nu prea am ce sa povestesc din toata calatoria asta (exceptand partea de concurs). Ca prima impresie, Ciprul nu mi-a spus mare lucru. Cele trei orase sunt ok, dar fara nimic spectaculos. Au mare, plaja (destul de putina), hoteluri, restaurante, taverne si in rest sunt niste orase oarecare, fara nimic distinctiv. Pentru un turist-vizitator nu sunt prea ofertante; pentru turistul-static, venit la mare, probabil ca sunt ok, mai ales prin aprilie-mai, cand e mai cald si se poate face baie in mare.

Cipriotii mi s-au parut destul de relaxati, amabili, dar nu foarte prietenosi. Se conduce pe partea stanga a drumului (masinile au volanul in dreapta), iar prizele lor au trei orificii, asa ca iti trebuie adaptor pentru orice aparat electric. M-a frapat „infratirea” intre popoare, in sensul ca oriunde intrai (taverna, hotel, magazin) era aproape imposibil sa nu dai peste un roman venit la munca. Pe usa multor magazine alimentare scria „Avem produse romanesti” si gaseai Eugenii, pufuleti, pateu si multe alte chestii de pe la noi. A fost o surpriza la care nu ma asteptam.

Limassol are vreo 160000 de locuitori, se intinde ca o placinta pe langa mare si are o multime de hoteluri si taverne. In afara de un castel micut si destul de neinteresant, n-am identificat alte obiective istorice. Te poti plimba pe bulevardul paralel cu marea si poti manca destul de ieftin (nu neaparat si bine) in nenumarate taverne.

 

Paphos are un port turistic care mi-a adus aminte de Nisa, un sit arheologic, un castel si o alee frumoasa cu palmieri, unde poti face o plimbare pe malul marii. In rest, case si magazine.

In Larnaka n-am stat decat cateva ore si am vazut doar zona de langa mare. Si acolo nelipsitul castel (dar ceva micut, nu va imaginati chestii grandioase), in schimb am vazut o biserica foarte frumoasa, care apare si in film.

Unii dintre colegii de club au ajuns si in Nicosia (sau Lefkosia, cum se zice pe la ei) si au venit destul de dezamagiti. Interesant faptul ca pentru a trece in partea turceasca a orasului ai nevoie de pasaport si ti se pune viza.

M-as mai intoarce in Cipru poate doar pentru un concediu de relaxare pe malul marii.


Acest articol a fost vizualizat de 1.999 ori.

Related Posts

Leave a Comment!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *