Daca vrei sa incepi cu dreptul punerea in practica a “rezolutiei” de Anul Nou (sau hai mai bine sa ii spunem “proiect”, “dorinta”, “plan”, ca “rezolutie” nu suna deloc bine), atunci incepe prin a tine un jurnal de dieta.

Jurnalul de dieta (sau jurnalul alimentar) este un instrument pe cat de simplu, pe atat de eficient. Practic inseamna sa iti notezi zi de zi, pe o hartie sau in calculator, tot ce mananci – mese principale, gustari, sucuri, suplimente nutritive.

Eu folosesc acest jurnal in colaborarea cu pacientii mei si mi s-a confirmat de fiecare data ceea ce afirma si studiile: cei care accepta ideea si isi completeaza cu regularitate jurnalul de dieta, au rezultate mult mai bune pe termen lung, fata de cei care vin la consultatiile de monitorizare bazandu-se doar pe memorie.

 Dintr-un anumit punct de vedere, jurnalul de dieta este la fel ca antrenamentul – te ajuta sa slabesti mai eficient, daca esti consecvent in completarea lui. Dupa parerea unor cercetatori care au studiat relatia dintre jurnal si succesul scaderii in greutate, acest instrument actioneaza similar cu terapia cognitiv-comportamentala, mai ales in cazul pacientilor care asociaza si boli grave, cum ar fi diabetul tip 2.

 Privit din alt unghi, jurnalul de dieta poate fi comparat cu caietul de notite al scolarului – cu cat iti notezi mai mult si mai in detaliu, cu atat ai sanse mai mari sa obtii rezultate mai bune.
Motivul este relativ simplu: cei care isi completeaza jurnalul vor fi mult mai constienti de ceea ce baga in gura si vor avea o imagine mult mai clara asupra cantitatii de energie pe care o consuma in fiecare zi.
Un avantaj al jurnalului alimentatie este faptul ca ofera o imagine mai clara asupra obiceiurilor alimentare, cum ar fi mancatul compulsiv; analizat de un specialist, jurnalul poate releva anumite aspecte de care pacientul poate nu e constient. De asemenea, in cadrul unui program de scadere in greutate, atunci cand se ajunge intr-o faza de platou, jurnalul de alimentatie poate arata unde este problema si poate facilita calea catre o solutie practica.

Imi dau seama ca pentru unii pacienti ar putea sa para o corvoada notatul alimentatie zilnice, de aceea nu ar trebui sa fie o actiune complicata. Pacientul ar trebui sa isi aleaga modalitatea cea mai la indemana: notare pe o coala de hartie, intr-un caiet, pe calculator (un fisier Word sau Excel) sau ar putea folosi un site sau soft special.

Pentru ca jurnalul sa fie intr-adevar folositor, trebuie sa fie sincer, adica trebuie notat absolut tot, indiferent daca alimentele nu sunt totdeauna cele “corecte”. Pentru mine, faptul ca vad intr-un jurnal alimente din categoria “junk food” reprezinta un semn de onestitate; evident, nu ma bucur sa constat incalcarile, insa stiu cel putin ca nu am de-a face cu un jurnal cosmetizat.

Jurnalul alimentar se foloseste si ca instrument de analiza nutritionala inainte de a incepe un program alimentar, insa are anumite dezavataje. Amintesc doar unul dintre ele – atunci cand pacientul este rugat sa isi noteze zi de zi ce mananca, incepand de la o anumita data (deci nu retrospectiv) fie va omite notarea anumitor alimente de care nu este foarte mandru, fie isi va modifica alimentatia (constient sau inconstient), urmand cateva principii de bun-simt ale alimentatiei sanatoase.

De aceea consider jurnalul mai important ca instrument de urmarire a evolutiei unui program deja inceput, decat ca metoda de anamneza.

In final as mai spune ca jurnalul alimentar se completeaza in mod fericit cu jurnalul de antrenament. Puse unul langa celalalt ne pot da o imagine mult mai clara asupra balantei energetice a pacientului si ne ajuta sa ii oferim sfaturile adecvate, iar pe el il ajuta sa isi constientizeze greselile sau in cazul celor cu o evolutie buna, ii confera un sentiment de control, care ii da putere sa continue.