La ce numar trebuie “sa suni” ca sa ramai sanatos?
035.140.530
0 – zero fumat
3 – mergi 3 km pe zi sau fa 30 de minute de activitate fizica moderata
5 – portii de fructe si legume pe zi
140 – presiunea sistolica trebuie sa fie mai mica de 140 mmHg
5 – colesterolul total trebuie sa fie mai mic de 5 mmol/l
3 – LDL colesterolul trebuie sa fie mai mic de 3 mmol/l
0 – zero kilograme peste greutatea normala
Sursa: escadrio.org
Unii oameni vor sa ia in greutate. Ce e de facut?
Un indice de masa corporala mai mic de 18,5 va plaseaza in randul persoanelor subponderale. Daca doriti sa atingeti greutatea optima in raport cu inaltimea, evitati o greseala frecventa. Este vorba despre consumul de fast-food combinat cu mancaruri prajite.
Ar fi mult mai multe lucruri de spus. Voi reveni in viitorul apropiat cu un material mai amplu.
Alimentatia in perioada de mentinere dupa o cura de slabire
Nu pot decat sa ma bucur atunci cand studii de mare amploare dovedesc ca abordarea pe care o folosesc cu pacientii mei este corecta si eficienta (acest lucru l-am constatat in cele mai multe cazuri). Asa cum le spun si pacientilor mei, perioada de scadere in greutate este importanta, dar mult mai importanta este perioada ce urmeaza, aceea de mentinere a greutatii normale, care ar trebui sa dureze tot restul vietii. Din pacate nu se intampla asa, si nu o spun eu, ci studiile care au aratat ca rata recaderii este ingrijorator de mare dupa 2 ani.
Exista totusi cai prin care greutatea poate fi mentinuta. Trebuie doar ca pacientul sa fie educat in acest sens si sa accepte indicatiile.
Este clar ca cei care se intorc la vechile obiceiuri de dinainte de perioada de scadere in greutate sunt condamnati sa ia in greutate, de cele mai multe ori chiar mai mult decat aveau inainte. Iar acest lucru este o tragedie pentru compozitia corporala si pentru sanatate, in general.
Studiul despre care o sa vorbesc se numeste “Diets with High or Low Protein Content and Glycemic Index for Weight-Loss Maintenance.” si a fost publicat in N Engl J Med, 2010; 363:2102-2113.
Conforma cestui studiu, cea mai buna metoda de a mentine greutatea stabila este un regim alimentar bazat pe alimente bogate in proteine, cum ar fi carnea slaba, produse lactate cu putina grasime, precum si alimente de origine vegetala, cum ar fi fasolea si mazarea, reducand in acelasi timp alimentele cu indice glicemic mare, ca painea alba, orezul alb si alte produse ce contin carbohidrati rafinati. Cei care au condus acest studiu afirma faptul ca urmand un astfel de regim nu mai e nevoie sa se tina cont de aportul caloric (as sublina faptul ca acest lucru este valabil doar dupa ce greutatea normala a fost atinsa).
Cercetatorii au constatat ca dintre adultii care au pierdut cel putin 8% din greutatea corporala urmand un regim ce presupunea restrictia calorica, singurii care au reusit cu succes sa-si mentina greutatea obtinuta au fost cei care au adoptat acest regim bogat in proteine si cu aport redus de carbohidrati rafinati.
Alimentele cu indice glicemic mare sunt cele care contin carbohidrati care sunt digerati si transformati rapid in glucoza, care ajunge astfel mai rapid in sange. Spre deosebire de acestea, alimentele cu indice glicemi mic sunt descompuse mai lent in timpul procesului de digestie, astfel incat genereaza un flux de glucoza pe o perioada mai lunga de timp.
Studiul numit “Diogenes” (sustinut cu fonduri europene in valoare de 14,5 milioane de euro) s-a desfasurat in 8 centre de studiu din Europa si a fost condus de doctorii Thomas Meinert Larsen si Arne Astrup de la Universitatea din Copenhaga. Ei au ajuns la concluzia ca recomandarile nutritionale pe plan european nu sunt suficiente pentru a preveni obezitatea si ca ar trebui aplicate rezultatele ultimelor studii privind importanta proteinelor si carbohidratilor in controlul apetitului.
In acest studiu au fost implicate 772 de familii europene, din care 938 de adulti erau supraponderali, cu un IMC mediu de 34 kg/m2. Acestia au fost invitati sa urmeze un program de scadere in greutate, cu limitarea aportului caloric la 800 kcal/zi. Scaderea in greutate s-a situat la valoarea medie de 11 kg.
Dupa cele 8 saptamani de dieta restrictiva, cercetatorii au indicat celor 773 adulti ramasi in program una dintre cele 5 tipuri de alimentatie, pe durata a 6 luni, in scopul stabilirii celei mai eficiente abordari.
Cele 5 abordari au fost:
1. aport proteic redus (13% din total), preponderent carbohidrati cu indice glicemic mare.
2. aport proteic redus, preponderent carbohidrati cu indice glicemic mic.
3. aport proteic crescut (peste 25% din total), preponderent carbohidrati cu indice glicemic mic
4. aport proteic crescut, preponderent carbohidrati cu indice glicemic mare
5. urmand recomandarile dietetice curente, fara instructiuni speciale privind aportul de carbohidrati (grupul de control)
Dupa 6 luni de faza de mentinere, rezultatele au aratat urmatoarele:
- 548 (71%) adulti au urmat aceasta faza de mentinere
- Cresterea in greutate medie in tot grupul a fost de 0,5 kg
- Cel mai prost rezultat s-a inregistrat in grupul cu regim sarac in proteine si bogat in carbohidrati cu indice glicemic mare (1,67 kg in medie)
- Cresterea in greutate a fost mai mica cu (in medie) 0,93 kg la cei cu dieta bogata in proteine decat la cei cu aport redus de proteine si cu 0,95 kg mai mic la cei cu aport de carbohidrati cu indice glicemic mic, decat la cei cu diete cu aport de carbohidrati cu indice glicemic mare.
Cercetatorii au tras concluzia ca prin cresterea moderata a aportului de proteine si prin reducerea indicelui glicemic se poate obtine mentinerea greutatii.
Ei sustin ideea ca in perioada de mentinere dupa o cura de slabire trebuie implementata o astfel de abordare, fara a exista o restrictie in privinta cantitatilor.
Mancam tot mai mult si tot mai gras
Nu mai e un secret faptul ca intre stilul de viata si bolile metabolice (diabet zaharat, dislipidemii, obezitate) exista o corelatie directa.
Mancam tot mai mult si tot mai gras. Asta e realitatea.
Vreau doar sa va prezint niste date statistice publicate intr-un studiu romanesc. Datele sunt oficiale, fiind oferite de Institutul National de Statistica.
Asadar:
- calorii – media pe locuitor pe zi in 1994 era de 2886 kcal, in timp ce in 2007 consumul caloric ajunsese la 3290, cu un maxim istoric in 2006 de 3455 kcal
- lipide – 78,7 g/zi/locuitor in 1994 (din care 47,4 g grasimi animale) si 101,3 g/zi/locuitor in 2007 (57,8 g grasimi animale)
- pacienti diagnosticati cu diabet zaharat – 39.000 in 1994, 61.000 in 2007 (varf in 2004 – 86.000)
- boli metabolice si endocrine – 118.000 pacienti in 1994, 128.000 pacienti in 1999 si 551.000 pacienti in 2007
E cazul sa ne ingrijoram!
Gatim sau nu la cuptorul cu microunde?
Exista multe controverse pe aceasta tema si din pacate niciun rezultat clar, intr-o directie sau alta. In interviul acordat postului KanalD, mi-am exprimat parerea in legatura cu aceasta problema.
Painea Dobrogea cu Benecol reduce colesterolul
Cea mai frecventa cauza a mortalitatii in lume este reprezentata de bolile cardiovasculare, care se afla in stransa legatura cu nivelul colesterolului seric. Studiile au aratat faptul ca o scadere cu 1% a nivelului de colesterol total poate induce o scadere a incidentei bolilor cardiovasculare cu 2%.
Prima interventie la persoanele cu hipercolesterolemie este modificarea obiceiurilor alimentare, respectiv reducerea aportului de acizi grasi, alaturi de reducerea aportului energetic total si pe cel al carbohidratilor simpli. Daca acest lucru nu rezolva problema dupa o perioada de timp, se poate recurge la introducerea in dieta a alimentelor functionale, respectiv cele care contin stanoli din plante.
Benecolul a fost lansat in 1995 si a fost descoperit de doi oameni de stiinta din Finlanda. In timp a fost sustintut de mai mult de 60 de studii clinice publicate in presa stiintifica internationala, care au atestat eficienta esterilor din plante.
Benecolul este eficient atat pentru barbati, cat si pentru femei, indiferent de varsta (adica inclusiv la copii). Un aspect important: este eficient in diferite matrici, adica poate fi adaugat in tot felul de produse. La noi a fost introdus in painea de secara, probabil datorita faptului ca romanii sunt in mod traditional consumatori de paine, insa in Finlanda, de exemplu, Benecolul se gaseste adaugat si in iaurturi, in margarina sau in alte produse alimentare.
Efectul lui benefic de reducere a colesterolului se manifesta in toate cazurile de hipercolesterolemie, fie ca e vorba de o forma primara, familiala sau este asociata afectiunilor cardiovasculare, sindromului metabolic, diabetului zaharat tip 1 si 2.
Este important de mentionat si faptul ca se poate administra concomitent cu statinele si cu colestiraminele.
Sterolii din plante reprezinta echivalentul colesterolului la nivel de plante, avand functionalitate similara: componente esentiale ale membranelor, precursori ai hormonilor etc. In plante mai exista si mici cantitati de stanoli (sitostanoli si campestanoli). Dietele de tip vestic contin in jur de 300 mg de colesterol, 300 mg steroli din plante si 50 mg stanoli din plante.
Stanolii din plante reduc absorbtia colesterolului la nivelul intestinului, care provine in general din alimente si din secretia biliara. In mod obisnuit, in jur de 50% este absorbit si 50% eliminat. Daca se consuma esteri de stanoli din plante, acest raport se modifica, ajungandu-se la o absorbtie de 20% si eliminare in proportie de 80%.
Pentru a se obtine efectul de reducere a colesterolului e nevoie de un consum zilnic de 2 g Benecol, respectiv 4 felii paine Dobrogea cu Benecol.
Mai multe informatii pe http://www.dobrogeabenecol.ro
Alte surse de grasimi “bune”
Incercati unturile de arahide, cocos sau cacao. Abunda in nutrienti care previn inflamatiile, surse a multor afectiuni maligne. Mai mult, pot si folosite cu succes si pentru infrumusetarea pielii.
Maratonul meu la Atena
In urma cu trei ani alergam la Atena primul meu maraton adevarat (primele 2 alergate in Romania le consider de “incalzire”). Mi s-a parut greu. L-am terminat stors de vlaga si chiar ma gandeam ca nu voi reveni prea curand pe traseul ce leaga localitatea Marathon de Atena. Doar ca atunci nu stiam cateva lucruri importante, cum ar fi faptul ca in 2010 se vor celebra 2500 de ani de la celebra batalie de la Marathon, unde s-a nascut legenda care ne impinge pe noi de la spate sa alergam 42,195 km; de asemenea, nu stiam ca voi face parte din primul si cel mai mare club al alergatorilor din Romania si ca voi veni impreuna cu alti 29 de romani in Grecia, pentru a alerga pe urmele lui Pheiddipides.
Asa cum era de asteptat, in 2010 locurile la Maratonul Clasic Atena s-au terminat foarte repede. Noi am avut o bafta chioara, data de faptul ca Gabi, colegul nostru de club a vrut sa testeze varianta de inscriere in grup si a facut un cont pe siteul organizatorilor, dupa care a uitat de el. Cand nu mai speram sa existe vreo sansa sa participam, ne-am trezit cu un mail de la greci care ne intrebau daca mai vrem sa facem ceva cu acel cont comun. Bineinteles, lumea s-a mobilizat imediat. Una peste alta, am format un grup numeros si foarte entuziast.
Avand experienta cu maratonul de la Roma unde am alergat in tricouri speciale, la sugestia lui Dan am facut si aici niste tricouri “de gala”, avand scris mare pe ambele fete Romania, plus mesajul nostru “We run for the spirit of the marathon”, ceea ce este foarte adevarat.

Conferinte – obezitate si dislipidemii
Ultimele doua week-end-uri m-am “culturalizat” pe plan medical, participand la doua conferinte. Saptamana trecuta am fost la Conferinta Nationala “Medicina bazata pe dovezi”, organizata de Societatea Romana de Medicina Interna. A avut loc la Palatul Patriarhiei, ocazie buna sa vad si din interior aceasta cladire pe langa care am trecut de multe ori. La aceasta conferinta m-a interesat in mod particular subiectul abordat in prima zi “Actualitati in tratamentul obezitatii si bolilor metabolice” (in rest s-a vorbit mult despre bolile cardiovasculare, BPOC si altele, subiecte foarte interesante de medicina interna, doar ca nu intra prea mult in sfera preocuparilor mele). Am sperat sa plec cu ceva nou de la conferinta, legat de subiectul cu obezitatea, insa nu s-a intamplat asta. Probabil ca sunt la curent cu toate “actualitatile” sau nu se mai poate spune nimic nou in domeniu… Prelegerile mi s-au parut mult prea generale, cu notiuni mult prea “tocite”. Am apreciat totusi introducerea d-nei dr. Tivadar care a argumentat in termeni fiziologici necesitatea micului dejun si a meselor bine impartite pe durata zilei.
Ca element “spicy” – atat d-na dr. Tivadar, cat si d-na dr. Fica si-au exprimat regretul pentru retragerea de pe piata a Reductilului. Subscriu la aceasta parere. Atunci cand medici de talia lor spun intr-o conferinta nationala ca atunci cand avem pacienti pe care ii consideram canditati buni pentru administrare de Reductil sa ii sfatuim sa isi procure din America sau Asia (pentru ca doar in Europa a fost retras), atunci ar trebui sa ne puna pe ganduri (ceea ce nu rezolva nimic, dar asa, ca fapt divers). In rest, mai mult s-au mai putin, farmacoterapia obezitatii este extrem de saraca si impotenta. Aproape e jenant sa discuti despre tratament farmacologic la pacientul obez (nu ne referim la alte comorbiditati). Singurul care are un oarecare efect (dovedit clinic) este Metforminul. Ne raman doar modificarile stilului de viata si chirurgia bariatrica (care are niste indicatii stricte). Interesanta a fost expunerea dr. Copaescu, exact despre chirurgia obezitatii, dar care s-a incheiat foarte abrupt tocmai cand ajunsese la elementele de actualitate, din lipsa de timp. Am retinut doar o metoda care are sanse mari sa devina populara in viitorul apropiat – plicaturarea gastrica. Am gasit un film pe youtube despre asta, doar ca e in spaniola.
Discutii despre nutritie si scadere in greutate – continuare
Asa cum spuneam anterior, aceste filmari au fost facute cu ocazia unui interviu pentru ziarul Adevarul.
Partea 3
Partea 4
Partea 5

