Multi dintre oamenii care au reusit sa atinga varste venerabile au povestit celor care i-au chestionat despre “secretul” longevitatii, ca toata viata lor au mancat cu moderatie, ba chiar cantitati semnificativ mai mici decat a celor din jur.

In ultimii ani a crescut interesul pentru dietele care impun o restrictie calorica, deoarece studiile experimentale pe animale au aratat ca exista sansa ca acestea sa creasca durata vietii, in plus avand capacitatea de a intarzia aparitia bolilor ce apar odata cu imbatranirea.

Cu alte cuvinte…  mananci mai putin = traiesti mai mult si mai bine.

Au existat studii pe animale care au confirmat aceasta ipoteza. In momentul de fata nu se poate trage o concluzie clara in cazul oamenilor, dar este un subiect de studiu incitant. Nici mecanismul nu este cunoscut, insa s-au emis mai multe ipoteze cum ar fi reducerea productiei de radicali liberi, precum si limitarea proceselor inflamatorii.

Recent, cercetatorii germani au constatat ca prin reducerea aportului caloric cu o treime se poate obtine o ameliorare a capacitatii de memorare, in special la persoanele in varsta.

Pacientii implicati in acest studiu au avut o varsta medie de 60 de ani si au fost impartiti in trei grupuri – primul cu un regim echilibrat (s-a respectat necesarul caloric), cel de-al doilea a avut un regim alimentar similar, dar cu un procent mai mare de acizi graşi nesaturaţi, cum ar fi cele găsite în uleiul de măsline şi peşte, iar pacientii din cel de-al treilea grup au primit un regim alimentar restrictiv.

Dupa trei luni nu a existat nicio diferenta in privinta memoriei la primele doua grupuri, insa in al treilea grup s-a observat o ameliorare importanta. De asemenea, s-a constatat imbunatatirea starii de sanatate, reducerea nivelului insulinei si o reducere a nivelului de markeri ai inflamatiei. Cercetatorii au lansat ipoteza ca aceste modificari ar putea explica capacitatea de memorare mai buna, prin mentinerea sanatatii celulelor creierului.
Pe toata durata studiului, desi a fost impusa restrictia calorica, pacientii au primit cantitatile necesare de micronutrienti (vitamine si minerale).

Dr Leigh Gibson, de la Universitatea Roehampton, a afirmat ca reducerea nivelului de insulina ar putea fi o explicatie pentru imbunatatirea performantelor mentale, deoarece se pare ca acest hormon actioneaza asupra acelor zone din creier responsabile cu memoria. Exista si constatarea ca pacientii cu diabet zaharat tip 2, care nu sunt controlati terapeutic in mod corespunzator prezinta tulburari cognitive, care se amelioreaza prin tratament.
Se pune totusi intrebarea cui poate fi aplicata o restrictie calorica de 30% fara sa existe probleme? Pentru un supraponderal sau obez evident ar fi chiar o indicatie, dar ce se intampla in cazul normo si subponderalilor?