Un vis devenit realitate
Ei bine, uneori visele se implinesc 🙂
Ma interesaza foarte mult nutritia, asta e un lucru evident (in special pentru cei care ma cunosc mai bine). Drumul meu in cariera medicala a fost de asa natura incat sa nu ma conduca spre specializarea in “diabet, nutritie si boli metabolice”, ceea ce m-ar fi asimilat oarecum cu titlul de medic nutritionist. Totusi, buna parte din practica mea se desfasoara in domeniul nutritiei. Niciodata nu mi-a placut sa ma dau ceea ce nu sunt sau sa imi asum titluri pe care nu le am (desi traim intr-o societate, in care oricine poate sa apara la tv dandu-se “nutritionist” sau altceva…).
De curand, la recomandarea COSR si cu sustinerea unor oameni sufletisti (pe care nu o sa-i numesc, dar carora le transmit toate gandurile mele bune) am aplicat si am fost acceptat intr-unul dintre cele mai importante programe de educatie si certificare in nutritie sportiva. Este vorba de un program international destinat medicilor, organizat de catre Comitetul Olimpic International, in urma caruia voi deveni nutritionist sportiv, alaturi de inca alti 16 specialisti din intreaga lume. Cursul este sustinut de catre cei mai mari profesori de la universitatile importante ale lumii, ceea ce inseamna nu numai ca informatia va fi de cea mai buna calitate, dar mai mult decat atat, nu va reflecta doar punctul de vedere al unei scoli, ceea ce in unele cazuri poate fi o limitare.
Pentru mine este o mare bucurie acest curs, fiindca imi da ocazia sa ma calific intr-un domeniu care ma intereseaza. Sigur, multi oameni “obisnuiti” au nevoie de consultanta in domeniu, insa a lucra cu sportivi de performanta este o provocare pe care mi-o doream.
Faptul ca ma voi putea recomanda “nutritionist” si nu “consultant de nutritie” (la fel ca toti vanzatorii de suplimente nutritive, Andronachii si alti “specialisti” ca el…) este o alta bucurie. Putini stiu ca de fapt meseria de “nutritionist” inca nu exista in nomenclatorul meseriilor din Romania, ceea ce lasa loc oricui are o oarecare tangenta cu domeniul, sa se recomande asa. Pe de alta parte, o diploma cumparata cu 50 $ de pe net si pe care scrie “nutritionist”, valoreaza exact cat hartia pe care este tiparita si oricum nu va fi recunoscuta nicaieri.
Dupa atatia ani de scoala, o iau de la cap cu alt domeniu, si desi o sa fie foarte mult de invatat (am primit deja niste tratate cat cartea de telefon…), asta nu ma sperie. O sa va tin la curent cu noutatile din domeniu si aici, si in revista.
Acest articol a fost vizualizat de 1.368 ori.
Related Posts
Copenhaga
Cate proteine trebuie sa mananci?
Maratonul Copenhaga 2011
Comments (7)
Sorry, the comment form is closed at this time.
Articole recente
Andrei
mai 03, 2007Felicitari
Bogdan
mai 05, 2007Bravo, om. Keep it up. 🙂
Tudor75
mai 06, 2007E, intr-adevar, o mare realizare! Felicitari!
Pe de alta parte se tot vorbeste de dieta “ketogenica”, pare a fi la moda, as vrea sa va intreb care este punctul dvs. de vedere in legatura cu aceasta?
Serban
mai 06, 2007Multumesc pentru felicitari. Realizarea adevarata va fi abia cand o sa-l termin si o sa-mi iau diploma la Lausanne, la sediul principal al IOC 🙂
In legatura cu acea dieta – nu mi se pare ca ar fi la moda. Si chiar daca o sa ajunga vreodata, va trece ca orice moda… (vezi si focul de paie numit “dieta grupelor sanguine”).
Tudor75
mai 13, 2007Va multumesc pentru raspuns.
Totusi, daca singura explicatie “stiintifica” data de un “renumit” nutritionist in legatura cu dieta grupelor sanguine ar fi ca “nu degeaba ne-a dat Dumnezeu grupe sangune”, despre dieta ketogenica se pare ca s-a scris destul de mult, fiind chiar o dieta destul de veche si despre care am citit pe internet ca ar fi fost inventata pt. persoanele bolnave de epilepsie iar succesul ar fi fost cu mult peste asteptari. Din cate am inteles dieta se bazeaza pe inlocuirea carbohidratilor cu consumul de grasime. Spre deosebire de Atkins insa, unde era vorba de orice fel de grasimi, dieta keto se bazeaza pe consumul grasimilor “sanatoase”, mono si polinesaturate. Se pare ca organismul se obisnuieste sa inlocuiasca carbohidratii cu grasimea ca sursa de energie, reusind mult mai usor sa consume propria grasime in acest scop.
Cam aici se opresc cunostintele mele in privinta acestei diete insa, deoarece am inteles ca este in voga chiar printre vedetele de la Hollywood, iar Brad Pitt ar putea fi un exemplu in acest sens (informatia o am chiar dintr-un nr. mai vechi al Men’s Health USA), as fi fost foarte interesat sa cunosc punctul dumneavostra de vedere, ca specialist in domeniu si de aceea as avea rugamintea ca, in masura in care aveti disponibilitatea, sa dezvoltati putin subiectul.
Cu deosebita consideratie,
Tudor
Serban
mai 13, 2007“Tudore”,
Daca intrebarea ta era “pe bune”, ti-as fi raspuns, dar cum miroase (mai bine zis pute…) de la un kilometru a provocare, nu o sa-ti dau satisfactia 😀
Serban
mai 14, 2007Gheara in gat, big time…
Lol si iarasi lol… 😀
Si cu asta gata cu mizeriile, ca n-am timp de prostii.