Un vis devenit realitate
Ei bine, uneori visele se implinesc 
Ma interesaza foarte mult nutritia, asta e un lucru evident (in special pentru cei care ma cunosc mai bine). Drumul meu in cariera medicala a fost de asa natura incat sa nu ma conduca spre specializarea in “diabet, nutritie si boli metabolice”, ceea ce m-ar fi asimilat oarecum cu titlul de medic nutritionist. Totusi, buna parte din practica mea se desfasoara in domeniul nutritiei. Niciodata nu mi-a placut sa ma dau ceea ce nu sunt sau sa imi asum titluri pe care nu le am (desi traim intr-o societate, in care oricine poate sa apara la tv dandu-se “nutritionist” sau altceva…).
De curand, la recomandarea COSR si cu sustinerea unor oameni sufletisti (pe care nu o sa-i numesc, dar carora le transmit toate gandurile mele bune) am aplicat si am fost acceptat intr-unul dintre cele mai importante programe de educatie si certificare in nutritie sportiva. Este vorba de un program international destinat medicilor, organizat de catre Comitetul Olimpic International, in urma caruia voi deveni nutritionist sportiv, alaturi de inca alti 16 specialisti din intreaga lume. Cursul este sustinut de catre cei mai mari profesori de la universitatile importante ale lumii, ceea ce inseamna nu numai ca informatia va fi de cea mai buna calitate, dar mai mult decat atat, nu va reflecta doar punctul de vedere al unei scoli, ceea ce in unele cazuri poate fi o limitare.
Pentru mine este o mare bucurie acest curs, fiindca imi da ocazia sa ma calific intr-un domeniu care ma intereseaza. Sigur, multi oameni “obisnuiti” au nevoie de consultanta in domeniu, insa a lucra cu sportivi de performanta este o provocare pe care mi-o doream.
Faptul ca ma voi putea recomanda “nutritionist” si nu “consultant de nutritie” (la fel ca toti vanzatorii de suplimente nutritive, Andronachii si alti “specialisti” ca el…) este o alta bucurie. Putini stiu ca de fapt meseria de “nutritionist” inca nu exista in nomenclatorul meseriilor din Romania, ceea ce lasa loc oricui are o oarecare tangenta cu domeniul, sa se recomande asa. Pe de alta parte, o diploma cumparata cu 50 $ de pe net si pe care scrie “nutritionist”, valoreaza exact cat hartia pe care este tiparita si oricum nu va fi recunoscuta nicaieri.
Dupa atatia ani de scoala, o iau de la cap cu alt domeniu, si desi o sa fie foarte mult de invatat (am primit deja niste tratate cat cartea de telefon…), asta nu ma sperie. O sa va tin la curent cu noutatile din domeniu si aici, si in revista.
